Viata lui Adolf Hitler

   Adolf Hittler s-a născut în orăşelul Braunau, la graniţa dintre Germania şi Austria, în 1889. De celălalt mal al râului care separa cele două state, Adolf putea să vadă Gemania lui Bismarck.

   Băiatul a fost un elev excelent la gimnaziu, dar odată cu plecarea la oraş s-a confruntat cu primele piedici. Tatăl său Alois, funcţionar vamal, dorea ca băiatul să-i calce pe urme şi a încercat să-l convingă cu forţa pumnului să renunţe la pasiunea pentru artă.

   În aceste condiţii, fiul a căutat cu bună ştiinţă să obţină rezultate slabe la învăţătură, pentru a-şi bloca accesul la o carieră de funcţionar public. Situaţia l-a înfuriat pe tată, care a început să-şi bată băiatul cu bocancii. Adolf a îndurat bătaia, învăţând că violenţa şi teama reprezintă modalităţi foarte eficace de a controla oamenii. 30 de ani mai târziu, avea să-şi înscrie numele în analele istoriei, drept unul dintre cei mai atroce dictatori pe care i-a cunoscut omenirea.

   Ajuns în ultimul an de liceu, Adolf a decis că nu vrea să îşi sacrifice libertatea de dragul ştiinţei, aşa că a renunţat la şcoală. S-a mutat împreună cu mama sa vitregă, ducând o viaţă foarte comodă şi lipsită de evenimente neprevăzute. Banii câştigaţi din vânzarea casei tatălui după moartea acestuia le-au ajuns pentru a susţine stilul de viaţă, băiatul devenind trândav. Averea tatălui i-a permis tânărului Hittler să crească complet rupt de realitate, obişnuit cu traiul bun. Profesorul Edward Huma îl descrie ca fiind copleşit de prejudecăţi pe care le acumulase în cursul copilăriei.

   După ce a convieţuit timp de doi ani cu mama sa vitregă, ducând o viaţă materialistă, îndestulată, a decis să plece în Austria, la Viena, pentru a-şi îndeplini destinul. A dat examenul de admitere la Academia de Arte Frumoase, o instituţie foarte prestigioasă. Nu era deloc îngrijorat cu privire la rezultat, pentru că fusese un elev strălucit în liceu şi avea talent artistic.

   Când s-au afişat rezultatele şi a aflat că nu a fost admis, s-a înfuriat îngrozitor, părăsind Academia. La acea vreme Adolf Hittler împlinise 18 ani. Lipsit de un ţel care să-i focalizeze energiile, având la dispoziţie mult timp liber, Adolf s-a cufundat în lectură. Nu citea de plăcere, ci doar pentru a-şi confirma veridicitatea viziunii sale despre lume. Ocazional îşi petrecea serile urmărind spectacolele Operei din Viena. Cu alte cuvinte era un om cu un puternic simţ al culturii. Uneori se pierdea în mulţimile care încercau să pătrundă în clădirea parlamentului. Locuitorii Vienei deja începuseră să promoveze alungarea tuturor evreilor. După ce Hittler a cunoscut primul evreu, un cerşetor care după un timp fusese ridicat de poliţie, a studiat temeinic istoria în ceea ce privea poporul evreu.

   De asemenea, primarul oraşului aderase recent la o organizaţie antisemită. Emblema organizaţiei era svastica care avea să devină simbolul partidului nazist. Sigla simbolică era soarele, precum şi superioritatea şi puritatea rasei ariene.

Ce înseamnă rasa ariană?

   Adolf Hittler a visat că germanii vor cucerii lumea. Era convins că rasa germană era superioară celorlalte, şi cu această credinţă în suflet a inspirat teamă unei lumi întregi. Susţinea cu fiecare prilej că ,,adevăraţii germani,, sunt ,,înalţi şi blonzi,,.

   Singuraticul Adolf ducea o viaţă boemă în Viena, dar libertatea de care se bucura avea limitele sale. Tocmai împlinise 24 de ani, când a primit ordinul de încorporare în armata austriacă. A ignorat termenul repetat. Mult timp s-a ascuns de autorităţi. În 1913 a decis să părăsească Viena, în favoarea Germaniei. Preţ de doi ani, a dus o viaţă nefericită şi instabilă, lipsită de prieteni. Oraşul unde s-a stabilit în Germania, era München. După ce ancheta privind dezertarea sa din serviciul militar austriac, la Salzburg în Austria, oraş apropiat de München, folosindu-se de talentul său oratoric, Hittler a reuşit să-i convingă pe anchetatori că nu era apt din punct de vedere fizic pentru înrolarea în armată. Realitatea era alta. Motivul era de fapt că avea o aversiune faţă de poporul austriac, îndreptându-şi devotamentul către armata germană. La 1 august 1914 în piaţa Odeon din München, se adunase o masă de oameni care fremăta de entuziasm. Germania tocmai declarase război Rusiei, după ce armata rusă invadase Austria. Acest moment a marcat începutul primului Război Mondial.

   Temându-se că războiul se va încheia prea repede, Adolf a încercat imediat să se înroleze în armata germană. Odată devenit soldat, a parcurs nouă săptămâni de instrucţie dură, şi a fost trimis în Flandra să lupte împotriva britanicilor. Totuşi a făcut faţă războiului, după ce capturase mulţi inamici, statul german l-a decorat cu Crucea de Fier, Clasa a Doua. După toate eforturile sale nu primise altă slujbă în armată, decât cea de curier. Timp îndelungat până la terminarea războiului, Germania fusese înfrântă şi era într-o mare criză economică, având mulţi şomeri.

   Decepţionat, Adolf Hittler s-a retras din armată, în scurt timp afirmându-se în anul 1920 ca membru în Partidul Muncitoresc German. Membrii partidului, nu mulţi la număr, au fost capturaţi de cuvântările sale. În scurt timp partidul a câştigat treptat, tot mai mulţi adepţi. Hittler trecuse de 30 de ani la acea vreme, când un poet Dietrich Eckart, şi-a dat seama că Adolf nu este un om de rând. El avea putere să manevreze masele de oameni, cu forţa cuvântului.

   Ca lider al micuţului Partid Muncitoresc German, Hittler a înţeles că avea puterea să folosească antisemitismul spre propriul avantaj, pentru a-şi transforma partidul într-unul de nivel naţional. După multe participări la convenţii de popularizare a partidului, Hittler a promovat violenţa împotriva evreilor. Nu puţini au fost aceia care au fost sensibilizaţi de cuvintele lui şi au decis să se alăture partidului. Printre aceştia numărându-se şi Josef Göbbels, cel care avea să se ocupe cu propaganda în cadrul partidului nazist.

   Ulterior Hittler i-a adăugat partidului o dimensiune militaristă. A asigurat unora dintre membrii o instrucţie specifică soldaţilor, punând bazele unei miliţii cunoscute sub numele de SA, formată din soldaţii cei mai loiali.

   După ce Hittler a vrut să ocupe Berlinul cu forţa, mulţi adepţi ai Partidului Muncitoresc au plecat din partid, Hittler căpătând încredere şi prietenie de la Rudolph Hess, cel care avea să-i fie cel mai loial. După un an de absenţă politică, Adolf Hittler avea să-şi înfiinţeze o nouă grupare care se va numi Partidul Nazist.

   La alegerile din 1928 naziştii au căpătat multe voturi şi un loc în parlamentul german. După o campanie electorală împotriva locotenentului Hindenburg, Hittler a eşuat politic. După o călătorie cu avionul în multe regiuni ale Germaniei, a captivat masele cu discursurile sale. După multe eforturi în 30 ianuarie 1933 a reuşit să devină cancelar. Timp de un an a slujit cu devotament Germaniei, în funcţia de cancelar. În acest timp Partidul Nazist s-a extins tot mai mult, numindu-l pe Adolf Hittler liderul lor. La scurt timp după ce a fost numit lider al partidului, locotenetul Paul von Hinderburg, numit preşedintele Germaniei, a decedat. După un timp Hittler l-a cunoscut pe Benito Mussolini, care îşi organizase propria armată la Roma în Italia. După ce s-a întâlnit cu acesta la Veneţia, Adolf Hittler s-a întors în Germania, a dizolvat celelalte partide, a modificat legislaţia astfel încât să interzică înfiinţarea de noi partide. A declarat război împotriva evreilor. A înfiinţat Gestapo-ul pentru a monitoriza activităţile civililor. A construit închisori şi lagăre pentru exterminarea populaţiei de origine ebraică. A manevrat poporul german, câştigându-l de partea sa. Ajunsese un adevărat dictator.

   Era convins că folosirea forţei este necesară pentru a proteja mândria şi onoarea rasei. Pentru aceasta considera că este esenţială ocuparea unor teritorii europene. Într-o perioadă scurtă , armata germană, a pus stăpânire pe Praga, invadând Cehia. Franţa şi Anglia au declarat război Germaniei. Aşa a luat naştere cel de-al Doilea Război Mondial. După multe bătălii câştigate, Germania în cele din urmă, a pierdut teren. La 6 iunie 1944 Franţa se aliase cu armata britanică şi americană eliberând Parisul şi alte oraşe ocupate de nazişti. La scurtă vreme armata germană a fost luată prin surprindere la Berlin de Franţa şi aliaţii săi.

   Hittler a rămas necăsătorit până cu două zile înainte sinuciderii sale. Cu două zile înaintea sinuciderii sale, s-a cununat cu Eva Braun, cu 23 de ani mai tânără decât el. A fost singura sa iubită în acei 16 ani. Înainte de moartea sa, Hittler a dorit ca el şi soţia sa să fie incineraţi. Şeful aviaţiei Germaniei i-a cerut lui Hittler să se mai gândească, spunându-i că ar putea să plece în exil în Japonia sau Argentina, dar decizia lui Hittler era de neclintit. Prima sa victimă a fost câinele său, i-a după aceea Hittler a decis să-şi pună capăt zilelor împuşcându-se în cap.

                                 ;       Cebuc Roxana, cls. XI C

                      Bibliografie: 100 Personalităţi, DeAgostini.