Texte haioase TEXTE HAIOASE
Avatare yahoo Avatare yahoo
Bancuri glume Bancuri glume
Cartea recordurilor Cartea recordurilor
Citate Citate
Declaratii dragoste Declaratii dragoste
Frumusete Frumusete
Ghicitori Ghicitori
Gimnastica ritmica si aerobica Gimnastica ritmica si aerobica
Iubire, dragoste si familie Iubire, dragoste si familie
Maxime si culmi Maxime si culmi
Poezii Poezii
Poezii de dragoste Poezii de dragoste
Povesti adevarate Povesti adevarate
Povesti de dragoste Povesti de dragoste
Povesti pentru copii Povesti pentru copii
Poze haioase Poze haioase
Proverbe si zicatori Proverbe si zicatori
Sfaturi practice Sfaturi practice
Statusuri messenger Statusuri messenger
Stiati ca Stiati ca
Texte dragoste Texte dragoste
Texte haioase Texte haioase
Texte interesante Texte interesante
Imagini haioase
Articole interesante Publicitate
Texte haioase
Imagini haioase, Poze haioase Imagini haioase/poze
Campuri inflorite primavara - Germania > imagini/poze haioase
Campuri inflorite primavara - Germania
Funny jokes
Texte haioase 20 de curiozitati din matematica 20 de curiozitati din matematica
  Stiati ca - Stiati ca Generale<Stati ca din matematica

20 de curiozitati din matematica

  Stiati ca - Stiati ca Generale<Curiozitati legate de nunta

Publicitate

    In anul 620 d. Hr.
        Indianul Brahmagupta din Ujain (598 - 660) a scris o lucrare care contine remarcabile cercetari asupra ecuatiilor diofantice.
        Indienii folosesc regula lui 9 (daca numerele naturale se aduna, se scad, se inmultesc sau se impart fara rest, rezultatul este congruent modulo 9 cu numarul obtinut prin adunarea, scaderea, inmultirea sau impartirea resturilor impartirii la 9 a numerelor date) pentru verificarea corectitudinii operatiilor aritmetice.
    In anul 1100 d. Hr. Jia Xien stabileste o metoda de constructie a triunghiului de numere numit mai tarziu triunghiul lui Pascal.
    In anul 1150 d. Hr. Aciarya Bhaskara (1114 - 1185) in lucrarea "Giuvaerul unui sistem astronomic" rezuma cunostintele indiene ale vremii din domeniul algebrei si aritmeticii, concentrandu-se asupra ecuatiilor diofantice.
    In anul 1200 d. Hr. Leonardo Pisano cunoscut sub numele de Fibonacci scrie lucrarea "Liber abaci", considerata timp de doua secole cea mai competenta sursa de cunostinte in teoria numerelor.
    Sunt prezentate criteriile de divizibilitate cu 2, 3, 5, 9.
    In anul 1491 d. Hr.
        in lucrarile de aritmetica ale lui Filippo Calandri se introduce algoritmul de impartire cu un impartitor mai mare decat 12.
        Leonardo da Vinci (15.04.1452 - 2.05.1519) anticipeaza construirea ceasului cu pendul, al carui mecanism utilizeaza principii de divizibilitate.
    In anul 1536 d. Hr. intr-o lucrare de aritmetica a matematicianului Regius apare al cincilea numar perfect cunoscut: 33 350 336.
    In anul 1575 d. Hr. intr-o lucrare de aritmetica este inclus primul rezultat cunoscut obtinut prin inductie matematica: suma primelor n numere impare este egala cu n la puterea 2.
    In anul 1603 d. Hr. sunt gasite al saselea si al saptelea numar perfect. Acestea sunt numerele miliardelor si, respectiv, a sutelor de miliarde.
    In anul 1621 d. Hr. aparitia in editie bilingva greaca - latina a " Aritmeticii lui Difante", reinvie studiul teoriei numerelor.
    In anul 1623 d. Hr. Wilhelm Schickardt construieste prima masina de calculat capabila sa faca adunari si scaderi, iar ajutata de operator - inmultiri si impartiri. Visul matematicienilor de a putea utiliza o masina pentru efectuarea calculelor se apropie de realitate.
    In anul 1635 d. Hr. Rene Descartes (31.05.1596 - 11.02.1650) descopera teorema, numita de urmasi a lui Euler, conform careia intre numarul varfurilor, muchiilor si fetelor unui poliedru convex trebuie sa existe relatia:
    V - M + F = 2,
    unde V = numarul varfurilor
    M = numarul muchiilor
    F = numarul fetelor
    Aceasta relatie leaga proprietatile unui corp de o relatie numerica.
    In anul 1636 d. Hr. Pierre Fermat (17.01.1601 - 12.01.1665) descopera o a doua pereche de numere prietene dupa cele cunoscute de lumea antica ( 220 si 284). Perechea descoperita este (17296 si 18416).
    In anul 1640 d. Hr. Fermat formuleaza "mica teorema" a numerelor:
    "Daca p este un numar prim, atunci orice numar intreg a numarul a p - a se divide cu p".
    In anul 1642 d. Hr. pe o manseta a unei lucrari de Diofante (325 - 409), Fermat afirma ca:
    "Pentru toti intregii n mai mari decat 2, nu putem gasi trei intregi x, y, z astfel incat xn + yn = zn".
    Continua Fermat:
    "Am descoperit o demonstratie remarcabila a acestei propozitii, dar nu-mi ajunge o singura pagina".
    Astfel s-a nascut cojectura care avea sa framante cele mai stralucite mintii ale matematicii, timp de mai multe secole.
    In anul 1656 d. Hr. studiile lui Hugens asupra cicloidei duc la crearea unui ceas precis si a unui cronometru.
    In anul 1665 d. Hr.
        Apare lucrarea lui Blaise Pascal (19.06.1623 - 19.08.1662) "Tratat despre triunghiul aritmetic" urmare a careia triunghiul cu proprietatile cunoscute de multi inaintasi va purta numele lui Pascal.
        Isaac Newton (25.12.1643 - 31.11.1727) descopera teorema generala a dezvoltarii binomului.
    In anul 1671 d. Hr. Wilhelm Gottfried Leibnitz (1.071696 - 14.11.1716) concepe o masina de calcul care poate efectua operatii de inmultire si impartire.
    In anul 1676 d. Hr. este data o solutie la marea teorema al lui Fermat, pentru n=4.
    In anul 1760 d. Hr. Leonhard Euler (15.04.1707 - 18.09.1783) utilizeaza functia f, introdusa de el pentru a demonstra ca daca doua numere sunt prime unul fata de celalalt, atunci unul dintre ele, oricare ar fi acesta, divide diferenta obtinut prin scaderea unui din celalalt ridicat la functia f a primului.
    Recent, aceasta teorema a devenit fundamentala pentru codurile moderne "open - key".
    In anul 1766 d. Hr. prin legea lui Johann Bode, "distantele la care se afla planetele fata de Soare sunt proportionale cu termenii sirului 3, 6, 12, 24, 48, 96", se incearca legarea astronomiei de teoria numerelor.
    Descoperirea, in anul 1836, a planetei Neptun va dovedi ca legea e gresita.
    - In anul 1770 d. Hr. Euler demonstreaza ca teorema lui Fermat este adevarata pentru n = 3.
    In anul 1772 d. Hr. Christian Goldbach (8.03.1690 - 20.11.1764) emite ipoteza ca orice numar par mai mare decat 2 este suma a doua numere prime. Ipoteza nu a fost nici confirmata, nici infirmata pana in prezent.
    Adrien Marie Legendre (18.09.1752 - 10.01.1833) afirma ca nu exista expresii rationale care sa furnizeze numai numere prime.
    In anul 1790 d. Hr. ecuatiile de gradul al doilea cu coeficienti numere intregi si cu solutii in multimea numerelor intregi de forma
    x2 - dy2 = 1 ( ecuatii Pell (John Pell (1.03.1610 - 12.12.1685)))
    capata o importanta deosebita in teoria numerelor.
    In anul 1796 d. Hr. dupa ce studiaza numerele prime, Karl Gauss (30.04.1777 - 23.02.1855) enunta legea reciprocitatii resturilor patratice. Tot Gauss construieste cu rigla si compasul un poligon regulat cu 17 laturi.
    In anul 1800 d. Hr. Gauss rezolva problema gasirii poligoanelor regulate construibile cu rigla si compasul, demonstrand ca aceste poligoane trebuie sa aiba 2p laturi sau , cand este un numar prim.
    In anul 1801 d. Hr. marele Gauss demonstreaza ca fiecare numar natural este egal cu suma a cel mult trei numere triunghiulare.
    Tot Gauss introduce notiunea de congruenta modulo p.
    In anul 1830 d. Hr. intr-un tratat de algebra, George Peacock (9.04.1791 - 8.11.1858) face una dintre primele incercari cunoscute de formulare a legii fundamentale a aritmeticii.
    In anul 1839 d. Hr. Gabriel Lame (22.07.1795 - 1.05.1870) dovedeste valabilitatea teoremei lui Fermat pentru n = 7.
    In anul 1847 d. Hr. Ernest Kummel (29.01.1810 - 14.05.1893) introduce in teoria numerelor notiunea de ideal o generalizare a numerelor prime care face posibil ca teorema fundamentala a aritmeticii sa fie aplicata si numerelor complexe.
    In anul 1850 d. Hr. matematicianul rus Pafnutie Lvovivici Cebasev (26.05.1821 - 12.08.1894) demonstreaza afirmatia lui Bertrand: " Pentru orice n numar natural, n > 2, avem cel putin un numar prim cuprins intre n si 2n - n."
    In anul 1860 d. Hr.
        Nicollo Paganini, elev de 16 ani, uluieste lumea matematica, descoperind perechea (1184; 1210) de numere prietene. In ultimele secole se descopera multe perechi de numere prietene, toate foarte mari.
        Sunt folosite cutia de viteza si capul divizor al strungului, inventii bazate pe rezultate al divizibilitatii numerelor naturale.
    In anul 1909 d. Hr.
        S-au editat tabele cu numere prime mai mici decat 10 000 000 si cu cei mai mici divizori ai numerelor compuse mai mici decat 1000 000.
        Incepe utilizarea in coduri numerice a proprietatilor numerelor prime.
    In anul 1946 d. Hr. se naste calculatorul electronic. Inca de la inceput, puterea sa de calcul va fi utilizata in cautarea numerelor prime.
    In anul 1959 d. Hr. W. Sierpinski (1882 - 1970) demonstreaza ca pentru n > 5, intre numerele naturale n si 2n avem cel putin doua numere prime.
    In anul 1980 d. Hr. L. Adleman si R. Rumelig dezvolta o metoda noua si imbunatatita de testare a numerelor in vederea descoperii numerelor prime.
    In anul 1985 Hugh C. Wiliams si Harvey Dumbar ajung la concluzia ca numarul format din 1031 de cifre de 1 este prim.
    In anul 1996 d. Hr. cea mai celebra cojectura a istoriei este demonstrata! Andrew Wiles de la Institutul Isaac Newton din Cambridge da demonstratia completa a marii teoreme a lui Fermat.
    In anul 2000 d. Hr. Matematicianul american Nayan Hayratwala a lucrat simultan cu mai mult de 20 de mii de calculatoare de pe intreg globul si a obtinut numarul prim 2 6 972 593 - 1 fiind cel mai mare numar prim cunoscut. Pentru scrierea acestui numar sunt necesare doua milioane de cifre.

Nota 10 | Vizualizat de 2221 ori | Stiati ca - Stiati ca Generale

Adauga comentariu

Nume
Comentariu
Introduceti codul din imagineValidare cod
20 de curiozitati din matematica
Alte articole/poze din categoria Stiati ca - Stiati ca Generale
Stiati ca, curiozitati Stiati ca, curiozitati more
Stiati ca din lume adunate Stiati ca din lume adunate more
Stiati ca Salubritate Stiati ca Salubritate more
Stiati ca Reciclare Stiati ca Reciclare more
Stiati ca Poluare Stiati ca Poluare more
Publicitate

 Cauta in site


Funny jokes
 Articole interesante
O motocicleta sub forma de roata
O motocicleta sub forma de roata  
citeste tot articolul
Funny jokes
 Jocuri online
Funny jokes
Articole interesante Publicitate
Texte haioase